Nelipsiti din garderoba mea, jeansi sunt cel mai bun prieten al meu. De cand ma stiu am preferat o pereche de jeansi in defavoarea unei rochii. Sunt comozi , usor de asortat cu orice indiferent de ocazie, astfel daca mergi la birou o pereche de jeansi inchisi la culoare cu o camasa simpla si pereche de pantofi cu toc ,compun vestimentatia ideala. Simplu si foarte usor, fara prea multa bataie de cap!! Daca iesi in parc sau la o intalnire cu prietenii,jeansii cu un tricou si o pereche de tenisi sau balerini sunt tot ce ai nevoie. Pe langa toate astea jeansi sunt si foarte rezistenti ca sa nu mai vorbim de faptul ca varietatea culorilor si a modelelor puse la dispozitie de producatori .Iar in fiecare sezon apar altele noi.
Bineinteles ca nu promovez jeasi ca fiind un must de zi cu zi!!!!Din punctul meu de vedere sunt precum un colac de salvare: cand est in criza de timp sau cand esti in pana de idei.
Sunt si situatii in care alegerea unei perechi de jeansi nu reprezinta cea mai buna solutie ba dimpotriva. Si cand spun asta imi vine in minte un eveniment la care am fost invitata in urma cu cateva saptamani si avea drept tema feminitatea iar tinuta impusa era cea de cocktail. Mai toate doamnele au respectat tinuta impusa si s-au prezentat in rochii mai putin o tanara care presupun ca si-a dorit sa iasa din tipar sau pur si simplu nu a acordat mare importanta invitatiei. Altfel nu imi explic de ce a adoptat o tinuta compusa din jeansi scurti, bluza transparenta si pantofi cu toc. Prin urmare sunt si situatii in care jeansi nu sunt cea mai buna alegere.
Ce prind si ce aud..
Ea si doar ea
M-a intrebat cineva daca am termopane sau plasma. Mie unul nu-mi trebuie asa ceva.
Eu vreau o ea. Sa fiu numai al ei si sa fie numai a mea. Sa-mi vorbeasca fara sa casc, sa mearga cu ochii inchisi dupa mine si sa o urmez indiferent unde. Jumatatea mea cu care sa beau vin rosu noaptea pe plaja facand posta o tigare. Sa se imbrace ca o nebuna. Sa-mi spuna toate prostiile care-i trec prin cap. Cealalta parte a mea cu care merg in ploaie, uzi pana la chiloti, de mana, facand poze la tot ce misca sau nu. Aia care sa se bucure cand imi baga mana sub tricou, ma simte ca-s acolo si ma vrea.
Ca o mama care ma cearta si ma mangaie cand gresesc. Stie ce-mi place si ce nu. Aia care se bucura cand intru pe usa. Iubita, sora, mama si prietena. Aia care ma priveste cum dorm.
Visele ei sunt si ale mele, dorintele ei sunt si ale mele, placerile lafel. Sa stie ca este cea mai iubita femeie din lume. Vede prin ochii mei pana acolo unde-i e locul. Locul ala cald si sigur, numai al ei. Impreuna sa imbatranim si sa-i radem vietii fix in fata. Pentru mine chestia asta se numeste viata.
Nu am ce face cu o masina noua si nu vreau sa fiu director la o multinationala.
Eu vreau o ea. Sa fiu numai al ei si sa fie numai a mea. Sa-mi vorbeasca fara sa casc, sa mearga cu ochii inchisi dupa mine si sa o urmez indiferent unde. Jumatatea mea cu care sa beau vin rosu noaptea pe plaja facand posta o tigare. Sa se imbrace ca o nebuna. Sa-mi spuna toate prostiile care-i trec prin cap. Cealalta parte a mea cu care merg in ploaie, uzi pana la chiloti, de mana, facand poze la tot ce misca sau nu. Aia care sa se bucure cand imi baga mana sub tricou, ma simte ca-s acolo si ma vrea.
Ca o mama care ma cearta si ma mangaie cand gresesc. Stie ce-mi place si ce nu. Aia care se bucura cand intru pe usa. Iubita, sora, mama si prietena. Aia care ma priveste cum dorm.
Visele ei sunt si ale mele, dorintele ei sunt si ale mele, placerile lafel. Sa stie ca este cea mai iubita femeie din lume. Vede prin ochii mei pana acolo unde-i e locul. Locul ala cald si sigur, numai al ei. Impreuna sa imbatranim si sa-i radem vietii fix in fata. Pentru mine chestia asta se numeste viata.
Nu am ce face cu o masina noua si nu vreau sa fiu director la o multinationala.
Am incercat sa supravietuiesc
Vreau sa va spun ca incerc de cateva luni sa scap firma micuta pe care o conduc de faliment. M-am gandit la tot felul de solutii si inca nu am reusit in totalitate. Dar sper ca pana la urma sa reusesc. Acum am o alta idee care s-ar putea sa reprezinte salvarea mea.
Vreau sa contractez o firma care ofera servicii salarizare. Astfel o sa renunt la departamentul meu de resurse umane care efectiv ma costa o avere si o sa platesc contractul acestei firme care se va ocupa de tot ce inseamna hartiile angajatilor si uite asa o sa ma scape pe mine de foarte multe verificari pe care trebuia sa le fac. Pana una alta sper sa salvez o parte din cheltuieli facand eu anumite lucruri si tot asa.
Abia astept sa vad daca solutia asta o sa fie eficienta pentru mine si sa vad cum o sa functioneze treaba. Pe de alta parte, mi-as dori sa nu mai am nici o firma ca sa nu mai am atata bataie de cap si atatea responsabilitati, dar cu ce dracu traiesc pentru ca firma este singura mea sursa de venit. Asa ca o sa ma zbat cat pot de mult.
Vreau sa contractez o firma care ofera servicii salarizare. Astfel o sa renunt la departamentul meu de resurse umane care efectiv ma costa o avere si o sa platesc contractul acestei firme care se va ocupa de tot ce inseamna hartiile angajatilor si uite asa o sa ma scape pe mine de foarte multe verificari pe care trebuia sa le fac. Pana una alta sper sa salvez o parte din cheltuieli facand eu anumite lucruri si tot asa.
Abia astept sa vad daca solutia asta o sa fie eficienta pentru mine si sa vad cum o sa functioneze treaba. Pe de alta parte, mi-as dori sa nu mai am nici o firma ca sa nu mai am atata bataie de cap si atatea responsabilitati, dar cu ce dracu traiesc pentru ca firma este singura mea sursa de venit. Asa ca o sa ma zbat cat pot de mult.
Deliru’
“Poetul ca şi soldatul/nu are viaţă personală./Viaţa lui personală este praf/ şi pulbere.”
Urât! E urât să nu dormi. Urât, urâţi, de toate. După nopţi nedormite, te simţi torturat. În fiece clipă, fiece moment al nesomnului am câte un gând, mă simt mică mică şi singură in Universul ăsta uriaş, pentru care eu nu sunt decât o clipire. Mă gândesc la cei care se bucură de noapte, la cei care nu se gândesc că poate din cauza lor nu dorm eu, pentru ca au furat tot somnul. Şi apoi mă ia mâna poetului şi mă zvărle-n nimic, în cercurile vieţii mai nebune ca gandul, cercuri repezite de duşmănie, ură şi alte fiare. Nu vreau decât linişte, nu vreau decât ca el şi ei să dispară şi să mă lase în agonia mea, în decăderea mea. Am ajuns precum poetul, precum soldatul.
Urât! E urât să nu dormi. Urât, urâţi, de toate. După nopţi nedormite, te simţi torturat. În fiece clipă, fiece moment al nesomnului am câte un gând, mă simt mică mică şi singură in Universul ăsta uriaş, pentru care eu nu sunt decât o clipire. Mă gândesc la cei care se bucură de noapte, la cei care nu se gândesc că poate din cauza lor nu dorm eu, pentru ca au furat tot somnul. Şi apoi mă ia mâna poetului şi mă zvărle-n nimic, în cercurile vieţii mai nebune ca gandul, cercuri repezite de duşmănie, ură şi alte fiare. Nu vreau decât linişte, nu vreau decât ca el şi ei să dispară şi să mă lase în agonia mea, în decăderea mea. Am ajuns precum poetul, precum soldatul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)