Istorioara lui S. m-o inspirat. Avea atarnand la mana stanga o bratara de la Tiffany’s pe care o purta zambind fericita, parca era Mario,din jocul acela celebreu cu mustaciosul care rezolva tot, http://www.xjocuri.com/jocuri-cu-mario.html . Zicea ca o cumparat-o cu ani buni in urma si de fiecare data cand o poarta o face sa se simta extrem de bine. Da, e o bratara valoroasa si a fost o nebunie gestul de a o cumpara. Dar importante sunt si celelalte motive care or determinat-o sa o cumpere: pentru a-si demonstra ca se iubeste si ca nu ia viata prea in serios, pentru a-si aminti cat e de importanta propria persoana si ca meritam sa facem un gest mare & frumos pentru noi insine!!!!!!
Sa socam viata putin, ea prea des ne socheaza, nu? :)
Comorile mele sunt cele pe care le iau oriunde cu mine, cele din suflet! Chiar daca biletul VIP la concertul lui Pink de la Madison Square Garden il am de dinainte de a auzi istorioara lui S., simt ca pentru mine decizia de a ma duce la concertul asta (de una singura, de una nebuna si in plus foarte aproape de scena) este bratara mea de laTiffany’s :)
Nu eram un fan urias Pink, dar imi placea mult. Am devenit tare pasionata de muzica si viata ei in ultimele luni. O simt reala, cruda si adevarata. O simt cu toate luptele, cu toate gandurile si framantarile ei. Are o voce misto! In plus, are si o personalitate care ma fac sa-i cer imaginar prietenia :) Stiti cum erau Tom si Jerry cand eram noi mici. As juca acum un joculet cu Tom ca sa mai simt cruzimea lui reala dar totusi atat de inocenta.
Merci PINK, deseara voi avea si eu bratara de la Tiffany’s! Si o voi purta si de acuma incolo cat mai des posibil ca sa imi reamintesc de multe ori ca … merit!
August
Vine luna august. August e o luna superba pentru noi. O luna cu zile speciale: aniversarea casatoriei & ziua sotului foarte drag.
Dar augustul asta doare, desi nici nu o ajuns aici inca. Doare ca e vorba de minunea noastra, de David. Miracolul care a fost facut posibil pentru noi.
De la inceput David a fost mai mult decat ne-am asteptat. Mai frumos, mai mare, mai pletos, mai destept decat am visat. Totul ni s-a dat mai frumos decat am sperat, dar si mai greu decat am sperat …
Augustul asta ne va defini mai bine greul nostrul. Am simtit ca trebuie sa ne scoatem capul din nisip si sa privim adevarul gol golut in ochi. Chiar daca nu e usor. Ca parinti trebuie sa facem orice ne sta in putinta ca David sa-si poata folosi potentialul la maxim.
Trimiteti ganduri bune spre noi, rugati-va, dati-ne din puterea si din speranta voastra. Rugati-va pt David sa fie bine!
Cum si cand sa porti jeansi?
Nelipsiti din garderoba mea, jeansi sunt cel mai bun prieten al meu. De cand ma stiu am preferat o pereche de jeansi in defavoarea unei rochii. Sunt comozi , usor de asortat cu orice indiferent de ocazie, astfel daca mergi la birou o pereche de jeansi inchisi la culoare cu o camasa simpla si pereche de pantofi cu toc ,compun vestimentatia ideala. Simplu si foarte usor, fara prea multa bataie de cap!! Daca iesi in parc sau la o intalnire cu prietenii,jeansii cu un tricou si o pereche de tenisi sau balerini sunt tot ce ai nevoie. Pe langa toate astea jeansi sunt si foarte rezistenti ca sa nu mai vorbim de faptul ca varietatea culorilor si a modelelor puse la dispozitie de producatori .Iar in fiecare sezon apar altele noi.
Bineinteles ca nu promovez jeasi ca fiind un must de zi cu zi!!!!Din punctul meu de vedere sunt precum un colac de salvare: cand est in criza de timp sau cand esti in pana de idei.
Sunt si situatii in care alegerea unei perechi de jeansi nu reprezinta cea mai buna solutie ba dimpotriva. Si cand spun asta imi vine in minte un eveniment la care am fost invitata in urma cu cateva saptamani si avea drept tema feminitatea iar tinuta impusa era cea de cocktail. Mai toate doamnele au respectat tinuta impusa si s-au prezentat in rochii mai putin o tanara care presupun ca si-a dorit sa iasa din tipar sau pur si simplu nu a acordat mare importanta invitatiei. Altfel nu imi explic de ce a adoptat o tinuta compusa din jeansi scurti, bluza transparenta si pantofi cu toc. Prin urmare sunt si situatii in care jeansi nu sunt cea mai buna alegere.
Bineinteles ca nu promovez jeasi ca fiind un must de zi cu zi!!!!Din punctul meu de vedere sunt precum un colac de salvare: cand est in criza de timp sau cand esti in pana de idei.
Sunt si situatii in care alegerea unei perechi de jeansi nu reprezinta cea mai buna solutie ba dimpotriva. Si cand spun asta imi vine in minte un eveniment la care am fost invitata in urma cu cateva saptamani si avea drept tema feminitatea iar tinuta impusa era cea de cocktail. Mai toate doamnele au respectat tinuta impusa si s-au prezentat in rochii mai putin o tanara care presupun ca si-a dorit sa iasa din tipar sau pur si simplu nu a acordat mare importanta invitatiei. Altfel nu imi explic de ce a adoptat o tinuta compusa din jeansi scurti, bluza transparenta si pantofi cu toc. Prin urmare sunt si situatii in care jeansi nu sunt cea mai buna alegere.
Ea si doar ea
M-a intrebat cineva daca am termopane sau plasma. Mie unul nu-mi trebuie asa ceva.
Eu vreau o ea. Sa fiu numai al ei si sa fie numai a mea. Sa-mi vorbeasca fara sa casc, sa mearga cu ochii inchisi dupa mine si sa o urmez indiferent unde. Jumatatea mea cu care sa beau vin rosu noaptea pe plaja facand posta o tigare. Sa se imbrace ca o nebuna. Sa-mi spuna toate prostiile care-i trec prin cap. Cealalta parte a mea cu care merg in ploaie, uzi pana la chiloti, de mana, facand poze la tot ce misca sau nu. Aia care sa se bucure cand imi baga mana sub tricou, ma simte ca-s acolo si ma vrea.
Ca o mama care ma cearta si ma mangaie cand gresesc. Stie ce-mi place si ce nu. Aia care se bucura cand intru pe usa. Iubita, sora, mama si prietena. Aia care ma priveste cum dorm.
Visele ei sunt si ale mele, dorintele ei sunt si ale mele, placerile lafel. Sa stie ca este cea mai iubita femeie din lume. Vede prin ochii mei pana acolo unde-i e locul. Locul ala cald si sigur, numai al ei. Impreuna sa imbatranim si sa-i radem vietii fix in fata. Pentru mine chestia asta se numeste viata.
Nu am ce face cu o masina noua si nu vreau sa fiu director la o multinationala.
Eu vreau o ea. Sa fiu numai al ei si sa fie numai a mea. Sa-mi vorbeasca fara sa casc, sa mearga cu ochii inchisi dupa mine si sa o urmez indiferent unde. Jumatatea mea cu care sa beau vin rosu noaptea pe plaja facand posta o tigare. Sa se imbrace ca o nebuna. Sa-mi spuna toate prostiile care-i trec prin cap. Cealalta parte a mea cu care merg in ploaie, uzi pana la chiloti, de mana, facand poze la tot ce misca sau nu. Aia care sa se bucure cand imi baga mana sub tricou, ma simte ca-s acolo si ma vrea.
Ca o mama care ma cearta si ma mangaie cand gresesc. Stie ce-mi place si ce nu. Aia care se bucura cand intru pe usa. Iubita, sora, mama si prietena. Aia care ma priveste cum dorm.
Visele ei sunt si ale mele, dorintele ei sunt si ale mele, placerile lafel. Sa stie ca este cea mai iubita femeie din lume. Vede prin ochii mei pana acolo unde-i e locul. Locul ala cald si sigur, numai al ei. Impreuna sa imbatranim si sa-i radem vietii fix in fata. Pentru mine chestia asta se numeste viata.
Nu am ce face cu o masina noua si nu vreau sa fiu director la o multinationala.
Am incercat sa supravietuiesc
Vreau sa va spun ca incerc de cateva luni sa scap firma micuta pe care o conduc de faliment. M-am gandit la tot felul de solutii si inca nu am reusit in totalitate. Dar sper ca pana la urma sa reusesc. Acum am o alta idee care s-ar putea sa reprezinte salvarea mea.
Vreau sa contractez o firma care ofera servicii salarizare. Astfel o sa renunt la departamentul meu de resurse umane care efectiv ma costa o avere si o sa platesc contractul acestei firme care se va ocupa de tot ce inseamna hartiile angajatilor si uite asa o sa ma scape pe mine de foarte multe verificari pe care trebuia sa le fac. Pana una alta sper sa salvez o parte din cheltuieli facand eu anumite lucruri si tot asa.
Abia astept sa vad daca solutia asta o sa fie eficienta pentru mine si sa vad cum o sa functioneze treaba. Pe de alta parte, mi-as dori sa nu mai am nici o firma ca sa nu mai am atata bataie de cap si atatea responsabilitati, dar cu ce dracu traiesc pentru ca firma este singura mea sursa de venit. Asa ca o sa ma zbat cat pot de mult.
Vreau sa contractez o firma care ofera servicii salarizare. Astfel o sa renunt la departamentul meu de resurse umane care efectiv ma costa o avere si o sa platesc contractul acestei firme care se va ocupa de tot ce inseamna hartiile angajatilor si uite asa o sa ma scape pe mine de foarte multe verificari pe care trebuia sa le fac. Pana una alta sper sa salvez o parte din cheltuieli facand eu anumite lucruri si tot asa.
Abia astept sa vad daca solutia asta o sa fie eficienta pentru mine si sa vad cum o sa functioneze treaba. Pe de alta parte, mi-as dori sa nu mai am nici o firma ca sa nu mai am atata bataie de cap si atatea responsabilitati, dar cu ce dracu traiesc pentru ca firma este singura mea sursa de venit. Asa ca o sa ma zbat cat pot de mult.
Deliru’
“Poetul ca şi soldatul/nu are viaţă personală./Viaţa lui personală este praf/ şi pulbere.”
Urât! E urât să nu dormi. Urât, urâţi, de toate. După nopţi nedormite, te simţi torturat. În fiece clipă, fiece moment al nesomnului am câte un gând, mă simt mică mică şi singură in Universul ăsta uriaş, pentru care eu nu sunt decât o clipire. Mă gândesc la cei care se bucură de noapte, la cei care nu se gândesc că poate din cauza lor nu dorm eu, pentru ca au furat tot somnul. Şi apoi mă ia mâna poetului şi mă zvărle-n nimic, în cercurile vieţii mai nebune ca gandul, cercuri repezite de duşmănie, ură şi alte fiare. Nu vreau decât linişte, nu vreau decât ca el şi ei să dispară şi să mă lase în agonia mea, în decăderea mea. Am ajuns precum poetul, precum soldatul.
Urât! E urât să nu dormi. Urât, urâţi, de toate. După nopţi nedormite, te simţi torturat. În fiece clipă, fiece moment al nesomnului am câte un gând, mă simt mică mică şi singură in Universul ăsta uriaş, pentru care eu nu sunt decât o clipire. Mă gândesc la cei care se bucură de noapte, la cei care nu se gândesc că poate din cauza lor nu dorm eu, pentru ca au furat tot somnul. Şi apoi mă ia mâna poetului şi mă zvărle-n nimic, în cercurile vieţii mai nebune ca gandul, cercuri repezite de duşmănie, ură şi alte fiare. Nu vreau decât linişte, nu vreau decât ca el şi ei să dispară şi să mă lase în agonia mea, în decăderea mea. Am ajuns precum poetul, precum soldatul.
Cand vacanta te ia prin surprindere
Nu sunt un adept la surprizelor indiferent de natura lor si mai toti prietenii mei stiu acest lucru.Cu toate acestea se intampla ca unii dintre ei sa ignore acest mic detaliu si sa planifice escapade cumparand bilete de avion catre diverse locatii prin early booking. Justificarea : oferta a fost mult prea tentanta si nu am putut rezista. Acelasi lucru s-a intamplat si cu minivacanta in Napoli. Trebuie sa recunosc ca si eu as fi procedat la fel dar asta nu scuza sub nici o forma socul pe care il ai cand intr-o dupa-amiaza de vineri esti informat ca in 3 ore trebuie sa-ti faci bagajul si sa ajungi la aeroport pentru ca ai avion spre Napoli.Si toata surpriza asta atrage dupa ea supararea parinilor si a rudelor cu care planificasei sa te vezi in weekend. Si acum trebuie sa-i amani iar pentru nu stiu cat timp. Dar toata lumea intelege pentru ca le promiti ca le aduci ceva de acolo.In plus cum sa ratezi o vacanta in oraselul asta cochet din Sudul Italiei?
Dar ce mai conta? Urma sa petrec 2 zile hoinarind pe frumoasele stradute napoletane,sa vizitez cat mai multe din sutele de obiective turtistice incarcate de istorie , pentru ca desi nu este un oras foarte mare,Napoli reuseste sa impresioneze prin numarul mare de muzee, biserici ,obeliscuri si fantani; si nu in ultimul rand sa ma bucur din plin de preparatele napoletane atat de gustoase,despre care stiam deja cate ceva.
Asemenea Romei si Venetiei,Orasul Nou( Napoli este un cuvant ce deriva din grecescul ‘’Neapolis” si inseamna oras nou, conform istoricilor, grecii fiind cei care au pus bazele orasului) este o adevarata comoara a Italiei.
Odata ajuns pe tarmul insorit din „Neapole”, odata ce te vei regasi cutreierandu-i strazile inguste, vei simti un nou suflu, un imbold pozitiv de energie. Merita din plin!
Dar ce mai conta? Urma sa petrec 2 zile hoinarind pe frumoasele stradute napoletane,sa vizitez cat mai multe din sutele de obiective turtistice incarcate de istorie , pentru ca desi nu este un oras foarte mare,Napoli reuseste sa impresioneze prin numarul mare de muzee, biserici ,obeliscuri si fantani; si nu in ultimul rand sa ma bucur din plin de preparatele napoletane atat de gustoase,despre care stiam deja cate ceva.
Asemenea Romei si Venetiei,Orasul Nou( Napoli este un cuvant ce deriva din grecescul ‘’Neapolis” si inseamna oras nou, conform istoricilor, grecii fiind cei care au pus bazele orasului) este o adevarata comoara a Italiei.
Odata ajuns pe tarmul insorit din „Neapole”, odata ce te vei regasi cutreierandu-i strazile inguste, vei simti un nou suflu, un imbold pozitiv de energie. Merita din plin!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)